“Marinella !
Ah, reste encore dans mes bras,
Avec toi je veux jusqu’au jour
Danser cette rumba d’amour
Son rythme doux
Nous emporte bien loin de tout,
Vers un pays mystérieux,
Le beau pays des rêves bleus.
Blottie contre mon épaule
Tandis que nos mains se frôlent,
Je vois tes yeux qui m’enjôlent
D’un regard plein de douceur.
Et quand nos cœurs se confondent
Je ne connais rien au monde
De meilleur.”
Pe acordurile muzicii lui Tino Rossi, Neagu Djuvara se lasă purtat în alte vremuri. Privirea i se luminează şi un zâmbet misterios îţi spune că trebuie să fie foarte frumoasă clipa în care tocmai s-a cufundat. Neagu e acum într-o amintire care pluteşte nevăzută în aer. O ştie numai el şi îi face nespusă plăcere. L-am invitat la dans şi habar n-avea că va fi Marinella lui Tino Rossi. Şi că îl va învălui, ca un parfum ameţitor, amintirea unei clipe tulburătoare şi delicate. Ştiam eu şi am ales cântecul ăsta pentru că îl iubeşte.
Nu ştim însă dacă a dansat nebuneşte pe muzica asta, dacă a iubit, dacă a plâns sau dacă a simţit doar candoarea unei prezenţe. Şi nici nu vrem să ştim. E secretul lui. Importantă e bucuria care i-a inundat sufletul şi uite că îi stăruie în privire şi continuă să îl poarte cu zeci de ani în urmă.
Neagu Djuvara a venit cu bucurie la nunta noastră. Şi ne-a oferit lecţia cea mai frumoasă. Il n’y a pas d’age pour danser! Bucuria şi credinţa l-au însoţit toată viaţa. Pricini de amărăciune a avut cu asupra de măsură, dar parcă peste toate a trecut cu voinţă, cu înţelepciune şi cu umor. Noi îl ştim pe istoric, pe povestitor. Dar el e un om de o sensibilitate aparte, de o curiozitate nebunească şi de o profundă bunătate.
Pe 31 august împlineşte 100 de ani. Pe stil nou. Dumnezeu să-l ocrotească şi să-i dea zile senine şi plăcute inimii lui!
Din tot sufletul, “La mulţi ani, Moş Neagu!”
Sursa fotografiilor: Arhiva personală. Autor: Filip Gabriel